Aban fériadu nasional ba selebrasaun kuarta-feira Sinzas

banner 120x600
223 Views

G—NEWS (DILI) — Toleránsia pontu iha períodu dadeer loron 5 fulan-Marsu tinan 2025 iha okaziaun selebrasaun “Kuarta-feira Cinzas”, Konsidera katak alínea a) hosi nú 2 hosi artigu 7 da Lei n.º 10/2005, de 10 de agosto, altera husi lei sira, n.ºs 3/2016, de 25 de maio, e 10/2023, de 5 de abril, prevee katak bele fó loron deskansa ida iha okaziaun data komemorativa ofisiál nian;

Konsidera katak, tuir alínea a) hosi alínea 2 hosi artigu 5 hosi lei ne’ebé temi ona, “Kuarta-feira Cinzas” nu’udar data komemorativa ofisiál, ho data ne’ebé varia kada tinan;

banner 325x300

Konsidera katak tinan ida ne’e, “Kuarta-feira Cinzas” selebra iha loron 5 fulan Marsu;

Haree ba importánsia ne’ebé selebrasaun “Kuarta-feira Cinzas” iha ba ema fiar-na’in lubun boot ida, ne’ebé partisipa iha serimónia relijioza sira ne’ebé hala’o iha loron ida-ne’e;

Hodi konsidera prátika ne’ebé hala’o tiha ona, hodi fó dalan ba fiar-na’in sira relijiaun katólika nian atu iha posibilidade atu partisipa iha selebrasaun relijioza sira data ne’e nian, ne’ebé marka inísiu Kuarezma nian;

Enkuantu, tuir dispozisaun alínea d) alínea 6 artigu 7.º Lei nú. 10/2005, de 10 de agosto, muda hosi Lei sira nú. 3/2016, de 25 de maio, e 10/2023, de 5 de abril, ne’e responsabilidade Primeiru-Ministru nian atu fó lisensa ba “funsionáriu no ajente sira hosi ministériu ka servisu sira ne’ebé depende ba sira, no mós institutu no órgaun sira ne’ebé integradu iha administrasaun indireta Estadu nian”;

Tanba ne’e, tuir dispozisaun sira iha alínea 2(b) no alínea 6(d) hosi artigu 7 hosi Lei nú. Despaxu ne’e abranje funsionáriu, ajente no traballadór hotu-hotu ne’ebé servisu iha servisu administrasaun direta Estadu nian, tantu sentrál ka desentralizadu, ka iha órgaun administrasaun indireta sira.

  1. Loron feriadu ida fó iha dadeer loron 5 fulan-Marsu tinan 2025.
  2. Despaxu ida-ne’e kobre funsionáriu, ajente no traballadór sira hotu ne’ebé serbisu iha servisu administrasaun direta Estadu nian, sentrál ka desentralizadu, ka iha órgaun administrasaun indireta sira.
  3. Rekursu umanu sira servisu públiku nian ne’ebé, tanba natureza atividade ne’ebé sira hala’o, tenke funsiona nafatin durante ne’e, esklui hosi númeru anteriór.
  4. La ho prejuizu ba kontinuidade no kualidade servisu públiku nian ne’ebé atu presta, jestór superiór sira husi servisu sira ne’ebé temi iha númeru anteriór tenke promove izensaun ekivalente husi devér prezensa husi sira ida-idak nia rekursu umanu, iha loron ida ne’ebé sei marka tuir prazu. REMATA

relavante