G-NEWS (MANUFAHI) – Autóridade seguransa kuandu kaptura sidadaun ida, tenke iha karta mandatu kapturasaun hosi Tribunál, kuandu la iha konsidera viola direitu umanu no lei.
Provedór Direitu Umanu no Justisa (PDHJ_sigla Portugés) Virgílio da Silva Guterres “Lamukan”, hato’o asúntu ne’e, bainhira hala’o enkontru ho diretór servisu munisipais no delegasaun teritórial, iha salaun Administrasaun Munisípiu Manufahi, Tersa-Feira (22/08/2023), hodi responde ba preokupasaun Diretór Edukasaun munisípiu Manufahi nian.
Diretór Trinito Sarmento hateten, kazu balun bainhira inspetória-jerál foin simu de’it informasaun liuhosi telemovel, seidauk iha evidénsia kompróva katak informasaun ne’e loos ka lae, maibé derepente de’it Polísia Sientífika Investigasaun Kriminál (PSIK), tun derepente telefone direita ba sidadaun sira ne’ebé naran iha lista informasaun, no la iha notifikasaun ruma, halo kedan aprensaun.
“Nu’udar sidadaun nia mós iha direitu atu hetan protesaun, kuandu liuhusi telefóne PSIK tun derepente automatikamente ita suspeita ona sidadaun ne’e komete ona iregularidade ruma”, Trinito lamenta.
“Ami sira ne’ebé hetan fiar asúme kargu superiór, ami mós tau matan la’ós de’it ba administrativu, maibé tau matan ba funsionáriu sira ne’e tanba sira nu’udar rekursu ne’ebé estadu ne’e uza, agora sira nia direitu ne’e iha ne’ebé, liu husi de’it telfone seidauk iha faktus ruma ita haruka ona PSIK tun derepente halo ona presaun psikolojiku ba sidadaun sira”, nia kontinua.
Iha parte seluk manorin na’in eskola ensínu Sekundária Jerál 1912 Manufahi Romiro fmde Araujo lamenta katak, nu’udar manorin na’in sai fali vítima ba zero toleránsia ne’ebé aplika iha eskola. Nia fó ezemplu katak, estudante sira hasai liafuan mál hasoru edukador sira, maibé manórin professor sira labele hirus.
Reponde ba lamentasaun hirak ne’e, Provedor Direitu Umanu no Justisa (PDHJ) Virgílio da Silva Guterres “Lamukan” hateten, PNTL nia kna’ar atu notifika sidadaun ida tenke hetan mandatu kapturasaun hosi Tribuna.
“Kuandu la iha mandatu, polísia labele halo notifikasaun, Polísia iha kompeténsia halo identifikasaun sein notifikasaun kuandu sidadaun ne’e komete krime semi públiku ou krime públiku, ezemplu violénsia doméstika kuandu feen-laen baku malu, viziñu sira hato’o informasaun ba polísia, polísia bele halo atuasaun la presiza hein mandatu, maibé ba kazu natureza administrativu ninian superiór sira bele halo xamada ba nia subordinadu sira, no polísia atu ba halo identifikasaun tenke iha karta mandatu, no polísia labele rona de’it informasaun mai halo notifikasaun ,ne’e kontra direitu umanu, kuandu mosu sira hanesan ne’e , presiza hato’o keiza ba PDHJ hodi halo intervensaun”. Provedor ne’e haktuir.
Kona -ba asúntu zero toleránsia iha eskola, Prvedor ne’e husu atu evita halo violensia hasoru alunu sira iha eskola, tanba ne’e komprímisi Provedor maka redús violensia eskolár. Tanba ne’e PDHJ konkoraza Ministériu Edukasaun atu kria kondisaun saudável iha eskola, liu-liu fasilidade atu halo itrodusaun ba alunu sira la ho violensia.
To’o informasaun ne’e fó sai, G-News tenta atu halo entrevista ho Autoridade relevante (PSIK) maibé sei okupadu ho servisu.
Jornalista : Júlio Guterres Bosi-Cai (Júgu)
Editór Testu : Amito Qonusere Araújo