Livru kona-ba De Portugal a Timor: João de Albuquerque Rocha konta viajen militár ida ne’ebé labele haluha

Imajen: Hakerek-na'in livru kona-ba De Portugal a Timor João de Albuquerque Rocha
Imajen: Hakerek-na'in livru kona-ba De Portugal a Timor João de Albuquerque Rocha
banner 120x600
75 Views

G—NEWS (DILI) — João de Albuquerque Rocha nu’udar eskritór, eis prezidente Câmara Municipal de Vagos, no mós ema ida ne’ebé iha esperiénsia militár iha Timór. Fora hosi polítika, nia koñesidu tanba nia kontribuisaun sira ba hakerek, partikularmente iha forma memória sira ne’ebé esplora nia esperiénsia pesoál no hanoin sira kona-ba moris iha Timór iha tempu balu. Ida hosi nia obra sira ne’ebé koñesidu liu maka livru ida ho títulu De Portugal a Timor (Husi Portugal ba Timor), ne’ebé lansa iha fulan-Janeiru tinan 2023. Livru ida-ne’e fó hanoin folin-boot kona-ba tempu difisil no dezafiante sira ne’ebé nia liu durante nia servisu militár iha Timór iha dékada 1960 nia rohan.

Livru De Portugal a Timor nu’udar memória ida ne’ebé konta jornada moris João de Albuquerque Rocha nian, ne’ebé haruka nu’udar tenente milísia (alferes miliciano) mai Timor iha períodu tinan 1966 to’o 1969. Nu’udar joven sei iha períodu mobilizasaun militár, Rocha nia esperiénsia sira iha Timór sai sentru ba narrativa livru nian. Nia deskreve klean kona-ba moris loroloron ne’ebé nakonu ho dezafiu, tantu iha hala’o kna’ar militár, no iha interasaun ho povu timoroan ne’ebé iha tempu ne’ebá iha estadu inserteza polítika.

banner 325x300

Livru ida-ne’e la’ós de’it rejistu istóriku ida, maibé mós reflesaun pesoál ida kona-ba luta sira, konflitu internu sira, no diferensa kulturál sira ne’ebé maka hakerek-na’in esperiénsia. Liuhosi ninia estilu hakerek ne’ebé imerzivu, João lori lee-na’in liuhosi viajen ida kona-ba oinsá jerasaun joven portugés ida moris iha situasaun tensaun sosiál no polítika ne’ebé forma sira-nia haree kona-ba mundu esteriór.

Iha livru ne’e, João de Albuquerque Rocha hahú nia istória hodi deskreve tempu ne’ebé nia simu bolun atu serbí iha Timor. Nia konta oinsá nia hetan selesaun no haruka sai hosi Portugál ho koñesimentu uitoan de’it kona-ba saida maka nia sei hasoru iha ne’ebá. Bainhira nia to’o iha Timor, nia simu ho situasaun ne’ebé diferente tebes ho moris iha nia rai moris fatin. Timor iha tempu ne’ebá hetan presaun polítika maka’as, ho dinámika oioin akontese entre populasaun lokál, forsa koloniál sira, no poténsia internasionál sira.

Rocha konta oinsá nia moris loroloron nu’udar soldadu joven ida ne’ebé tenke hasoru dezafiu fíziku no mentál sira ne’ebé estraordináriu. Nia destaka konflitu sira ne’ebé mosu entre nia rasik no nia kolega sira iha militár, no mós nia interasaun sira ho rezidente lokál sira ne’ebé iha kultura no perspetiva moris nian ne’ebé la hanesan.

Aleinde ida-ne’e, João mós hakerek kona-ba difikuldade no solidaun ne’ebé nia sente bainhira hala’o servisu iha ne’ebá, nune’e mós oinsá nia hahú realiza importánsia hosi komprensaun kulturál no polítika iha moris iha nia rai li’ur. Maski hasoru limitasaun no tensaun barak, livru ne’e mós deskreve oinsá esperiénsia sira-ne’e forma nia karakter no perspetiva kona-ba mundu.

Aspetu interesante ida hosi livru ne’e mak oinsá João espresa ninia sentimentu pesoál no konflitu interiór sira. Nia deskreve ninia enkontru ho riku, maibé dezafiante, kultura Timór nian no impaktu ne’ebé nia sente bainhira moris iha kolónia ne’ebé nakonu ho inserteza no tensaun. Livru ida-ne’e la’ós de’it rejistu istória militár nian, maibé mós introspesaun ida kona-ba identidade, konflitu, no esperansa.

Ikusmai, De Portugal a Timor la’ós de’it narrativa ida kona-ba funu ka polítika, maibé istória umanu ida ne’ebé koko atu hetan sentidu iha esperiénsia moris ne’ebé nakonu ho tumultu. Livru ida-ne’e konvida lee-na’in sira atu reflete kona-ba kompleksidade relasaun internasionál sira-nian, no mós importánsia atu rekoñese no apresia diferensa sira iha mundu ida ne’ebé muda beibeik.

relavante